Totdeauna am refuzat să cred în teorii ale conspiraţiei, în eminenţe cenuşii ori organizaţii oculte care conduc din umbră lumea. La fel, refuzam să cred că sînt observat, ascultat, filat, urmărit de organizaţii din trei litere. Pînă aseară, în Offside Pub, unde mă găseam împreună cu un grup de amici englezi, veniţi pentru meciul cu Arsenal. Mark (om care în ultimii 20 de ani a lipsit de la doar 16 meciuri ale echipei Arsenal!!) mă întreabă jovial:
-Crezi că tipul de la bar e un poliţist care ne supraveghează? Mă uit: tip normal, grăsuţ, hanorac, gelat, faţă de suporter. Zic (jumătate în glumă):
-E foarte posibil, pentru că bea bere dintr-un pahar de vin şi e singur într-un PUB cu temă sportivă.
Amicul G., abţiguit, merge la el şi-i dă extemporal:
-Salut, amicii mei englezi au probleme.
-Eşti român?
-Da.
-Dacă eşti homosexual o să ai probleme, cade răspunsul ca o ghilotină. Stupoare.
G. se întoarce:
-Pare mai degrabă securist, concluzionează.
Peste 10 minute, tipul se îndreaptă spre ieşire, deconspirat. Se opreşte în dreptul meu şi-mi şopteşte:
-Pe tine te ştiu de cînd erai student la Litere şi făceai modelling.
După uluiala de-o clipă, îl invit să facem schimb de cărţi de vizită, dacă tot ne ştim de cînd eram studenţi (sanchi!).
-Nu am la mine, sînt beat, a driblat stîngaci, după care s-a întors pe călcîie şi a ieşit pe uşă.
marți, 2 octombrie 2007
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu