No Country for Old Men, man!

E foarte greu să creezi un personaj negativ valabil. Costă mult mai mult decît un erou reuşit şi e rezultatul unui efort scenografic important. Doctorul Hannibal Lecter (The Silence of The Lambs) a fost o revelaţie pentru spectatori, mai mult decît Bourne, Batman şi Rambo la un loc. Michael Knox (Natural Born Killers) a dat fiori lumii întregi. La fel şi Doctorul Lawrence Gordon (Saw) care însă şi-a mai pierdut din thrill prin inflaţia de sequel-uri.

În No Country for Old Men, fraţii Coen dau viaţă unui personaj negativ de Oscar.



Criminalul psihopat (cum altfel?) - Anton Chigurh - are vînă, metodă, principii, şi nu vorbeşte prea mult. E dotat cu un tub de oxigen - armă letală - şi îl ajută foarte mult faţa imobilă şi privirea fixă, cu efect paralizant. Ce diferenţă între Javier Bardem-ul din Carne Tremula sau Mar Adentro şi cel din No Country for Old Men! După Banderas şi Gael Garcia Bernal, din Spania se scoboară, iată, un alt mare performer.

Un film în care prestaţia excepţională a lui Tommy Lee Jones (county sheriff) este umbrită de personajul negativ (care şi cîştigă!), iar Woody Harrelson moare în al treilea cadru în care apare, nu poate fi ceva obişnuit. Păcat că Josh Brolin (personajul pozitiv cu nume texan - Llewelyn) nu reuşeşte să închidă prea bine triunghiul, fiind cam neconvingător în rolul de loser_ex_Nam_dar_dur_de_nu_se_poate. Nu s-au făcut încă nominalizările la Oscaruri, însă pariez oricît că atît filmul cît şi actorul (în rol secundar!) o să ia premii.