marți, 27 octombrie 2009
joi, 22 octombrie 2009
The Playboys
Heineken a făcut încă o dată cinste (dar pînă cînd?) cu ocazia meciului Real-Milan din Champions League. Înainte de meci, s-a organizat un campionat de fotbal de masă, joc numit în mod abuziv şi fussball (adică fotbal pe nemţeşte).
Echipă n-aveam. Paul Breazu a postulat sictirit că-l plictiseşte jocul (îl vedeti în planul 2, strivind o tigarã). Pe mine mă mînca palma deşi nu am jucat decît de două ori în viaţă. Am mai găsit un ronin ca mine şi am alcătuit echipa The Playboys. M-am întristat cînd am aflat că nu e voie cu ghiolbănelile mele cu care mai reuşeam să marchez (răsuceşti repede repede din mînerul ăla pînă cînd o plezneşti). Altminteri, în afara acestor artificii mnemotehnice şi ale hazardului, valoarea mea ca jucător de fussball e nulă. Partenerul meu era încă şi mai slab pregătit.
Evident că am îngenuncheat fără drept de apel grupa de 4 echipe, am cîştigat sec semifinala cu vreo 10-3 (hu hi!) şi am jucat finala campionatului de 8 echipe cu cea a Evenimentului Zilei (evz, vă dau link, ok?).
Treaba stă aşa: băieţii de la evz au masă de fussball la redacţie şi joacă în fiecare zi. Nu că nu s-ar munci acolo... Targetul nostru era să înscriem măcar un gol în finală. Am reuşit să marchez golul de onoare în ultimele 5 secunde ale meciului, printr-un efort de concentrare supraomenesc. Tabela arăta 9-1. Am ieşit pe locul doi şi am cîştigat o umbrelă. Hu hi.
M-am distrat foarte mult. Mulţam fain, Heineken.
Echipă n-aveam. Paul Breazu a postulat sictirit că-l plictiseşte jocul (îl vedeti în planul 2, strivind o tigarã). Pe mine mă mînca palma deşi nu am jucat decît de două ori în viaţă. Am mai găsit un ronin ca mine şi am alcătuit echipa The Playboys. M-am întristat cînd am aflat că nu e voie cu ghiolbănelile mele cu care mai reuşeam să marchez (răsuceşti repede repede din mînerul ăla pînă cînd o plezneşti). Altminteri, în afara acestor artificii mnemotehnice şi ale hazardului, valoarea mea ca jucător de fussball e nulă. Partenerul meu era încă şi mai slab pregătit.
Evident că am îngenuncheat fără drept de apel grupa de 4 echipe, am cîştigat sec semifinala cu vreo 10-3 (hu hi!) şi am jucat finala campionatului de 8 echipe cu cea a Evenimentului Zilei (evz, vă dau link, ok?).
Treaba stă aşa: băieţii de la evz au masă de fussball la redacţie şi joacă în fiecare zi. Nu că nu s-ar munci acolo... Targetul nostru era să înscriem măcar un gol în finală. Am reuşit să marchez golul de onoare în ultimele 5 secunde ale meciului, printr-un efort de concentrare supraomenesc. Tabela arăta 9-1. Am ieşit pe locul doi şi am cîştigat o umbrelă. Hu hi.
M-am distrat foarte mult. Mulţam fain, Heineken.
P.S. Heineken, cînd mai organizaţi vizionări de meciuri în Champions League, de ce nu încercaţi să prindeţi TVRHD? Se vede aproape la fel de bine ca bulgarii pe vremuri.
miercuri, 14 octombrie 2009
Top 5 romanian hits
Top 5 piese romaneşti (leapşă de afternoon de la Simona)
1. Roşu şi Negru - Alfabetul (demenţial şi videoclipul, nu trebuie ratat)
2. Phoenix - Mugur de fluier
3. Iris - Cine mă strigă în noapte
4. Timpuri Noi - Mistreţul (fuga prin porumb)
5. Ilie Micolov - Dragoste la prima vedere :)
Au ratat topul la mustaţă Aurelian Temişan cu O poveste din vest (n-am găsit pe nicăieri piesa) şi Angie Similea cu Omleta din ouă de broască ţestoasă Hu hi.
Simona Tache, Şeremet, vă pasez această leapşă.
P.S. Pentru fanii adevăraţi recomand Naţional FM care s-a rebrenduit pe muzică romanească.
1. Roşu şi Negru - Alfabetul (demenţial şi videoclipul, nu trebuie ratat)
2. Phoenix - Mugur de fluier
3. Iris - Cine mă strigă în noapte
4. Timpuri Noi - Mistreţul (fuga prin porumb)
5. Ilie Micolov - Dragoste la prima vedere :)
Au ratat topul la mustaţă Aurelian Temişan cu O poveste din vest (n-am găsit pe nicăieri piesa) şi Angie Similea cu Omleta din ouă de broască ţestoasă Hu hi.
Simona Tache, Şeremet, vă pasez această leapşă.
P.S. Pentru fanii adevăraţi recomand Naţional FM care s-a rebrenduit pe muzică romanească.
marți, 6 octombrie 2009
Concert Europe featuring Eliade Ochoa
În ultimele zile am fost la două concerte: Europe şi Eliade Ochoa.
Pe rînd, cronologic: Europe a cîntat în Fratelli, la petrecerea anuală Jack Daniels. Au fost mai buni decît mă aşteptam şi au reuşit să anime fain publicul nespecialist din lăcaşul de pierzanie. Au ieşit, evident, pe The Final Countdown, după bifarea tuturor hiturilor. Remarcabil! Au reuşit să mă aducă în zona pogo (în buza scenei) pe la jumătatea concertului. Lîngă mine, filma cu telefonul mobil Delia Matache. Hu hi.
Cred că publicul roman are o problemă cu receptarea acestui tip de muzică. Ea se dansează şi, prin consecinţă, se trăieşte. Aseară, am văzut un public de Cesaria Evora la un concert de salsa. Vorba unei amice care a inventat oximoronul suprem: "Dansaţi, bă!"
Pe rînd, cronologic: Europe a cîntat în Fratelli, la petrecerea anuală Jack Daniels. Au fost mai buni decît mă aşteptam şi au reuşit să anime fain publicul nespecialist din lăcaşul de pierzanie. Au ieşit, evident, pe The Final Countdown, după bifarea tuturor hiturilor. Remarcabil! Au reuşit să mă aducă în zona pogo (în buza scenei) pe la jumătatea concertului. Lîngă mine, filma cu telefonul mobil Delia Matache. Hu hi.
Concertul lui Eliade Ochoa a fost, cred, cîntecul de lebădă al succeselor de casă din Romania marca Buena Vista Social Club. Sala Palatuluia fost pe jumătate plină (sau pe jumătate goală), exact cînd a cîntat un membru veritabil al trupei şi nu diverşi muzicieni cubanezi care se vînd sub ilustra titulatură. La precedentele cîntări Buena Vista, sala gemea. Eliade a cîntat bine, dar concertul a fost slab, fără nerv şi thrill. Odinioară, la concertele Buena Vista, cadeţii de la Academia de Baile a lui Willmark îşi exersau entuziaşti coregrafiile printre stalurile sălii. Acum, printre rînduri bătea vîntul. Un singur domn executa un pas de bază într-un colţ.
Cred că publicul roman are o problemă cu receptarea acestui tip de muzică. Ea se dansează şi, prin consecinţă, se trăieşte. Aseară, am văzut un public de Cesaria Evora la un concert de salsa. Vorba unei amice care a inventat oximoronul suprem: "Dansaţi, bă!"
luni, 5 octombrie 2009
PLAYBOY to outperform BMW on Twitter
În iulie, am făcut o prinsoare cu amicul Şeremet. Că o să-l întrec la followeri pe twitter. El se dă pe BMWRO, eu pe PLAYBOY_Romania.
Nu prevedeam că o să dureze aşa de mult, însă pe 3 octombrie s-a întîmplat: l-am ajuns din urmă la frumoasa sumă de 1426 de followeri. Între timp, trendurile de creştere s-au mai schimbat, urmărirea căpătînd în cîteva rînduri accente dramatice (cine stătea pe malul piscinei, în vacanţă, şi-şi frîngea mîinile? Eu). De cîteva ori, m-am apropiat la doar 3 sau la 5 followeri distanţă, după care Alex a apăsat butonul M şi s-a distanţat din nou. A fost greu, dar am înfrînt. La această oră, situaţia stă aşa:
La data respectivă, pentru că trendurile mi se păreau previzibile (greşeală!), am făcut şi un concurs. Nu l-a cîştigat nimeni, pentru că toată lumea (inclusiv eu) credea că va fi mai uşor decît a fost. Vom bea din nou ceaiuri de ghimbir singuri şi trişti.
Îl felicit şi îl respect pe Alex Şeremet pentru abnegaţie şi dăruire.
Nu prevedeam că o să dureze aşa de mult, însă pe 3 octombrie s-a întîmplat: l-am ajuns din urmă la frumoasa sumă de 1426 de followeri. Între timp, trendurile de creştere s-au mai schimbat, urmărirea căpătînd în cîteva rînduri accente dramatice (cine stătea pe malul piscinei, în vacanţă, şi-şi frîngea mîinile? Eu). De cîteva ori, m-am apropiat la doar 3 sau la 5 followeri distanţă, după care Alex a apăsat butonul M şi s-a distanţat din nou. A fost greu, dar am înfrînt. La această oră, situaţia stă aşa:
La data respectivă, pentru că trendurile mi se păreau previzibile (greşeală!), am făcut şi un concurs. Nu l-a cîştigat nimeni, pentru că toată lumea (inclusiv eu) credea că va fi mai uşor decît a fost. Vom bea din nou ceaiuri de ghimbir singuri şi trişti.
Îl felicit şi îl respect pe Alex Şeremet pentru abnegaţie şi dăruire.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
